“Sunt done care arata neinteresant, dar din care putem invata multe. Va voi vorbi despre una din acestea, dar nu va voi arata inca nici o carte, pentru ca sigur cu totii ati intalnit-o inainte, de mai multe ori, sau done similare cu acelasi continut.

Dona despre care va vorbesc este plata si plictisitoare. Nu exista culori mai lungi de 5 carti in nici una din maini, nu exista singletoane, nu exista maini cu multe puncte. Si de asemenea punctele sunt impartite intre cele doua axe: 20-20. Si nu exista fituri lungi: Nord-Sud au cate 7 carti in culorile negre, iar Est-Vest cate 7 in culorile rosii. Este genul de dona care este pasata cand nici unul din jucatori nu are puncte de deschidere. Sa presupunem totusi ca cineva deschide, si dona este jucata intr-o partiala joasa. Cine va avea de profitat din asta?

In primul caz, sa presupunem ca se joaca pe fara atu. Forta fiind impartita intre cele 2 axe, ne asteptam ca si nr. de levate sa fie impartit. Cum cineva trebuie sa castige levata impara (a-13-a), banuiala mea, cred ca si a dvs., este ca partea care face atacul initial va castiga mai des batalia. La fara atu, timpul (tempoul) este un factor important. In medie, sapte levate pentru aparare este cel mai probabil scor, daca atacul este rezonabil.

In al doilea caz sa presupunem ca Nord-Sud joaca un contract pe culoare, alegand una din culorile de 7 carti ca atu (sa presupunem pica). Cum se vor descurca ei, comparativ cu FA-ul? Cum forta este egal imaprtita, se pare ca va fi o batalie stransa pentru levata impara. Da, apararea are avantajul primului glonte, dar aici nu mai este atat de important ca la fara atu. Pare surprinzator ca partea cu un atu in plus castiga mai des sapte levate? Nu cred, si intuitiv ajungem la aceasta concluzie.

Daca aceasta judecata este valabila pentru Nord-Sud, atunci ea trebuie sa fie valabila si pentru Est-Vest, facand ca acestia sa castige 7 levate in unul din cele 2 culori de 7 carti (sa presupunem cupa).

Ajunge cu teoria. Acum sa vedem cateva exemple. Nu plecati, lucrurile vor deveni din ce in ce mai interesante:

Dona 1

In primul caz, sa presupunem ca Sud joaca pe pici. Atacul de cupa la fel de bun ca orice altceva, Sud castiga, joaca caro la as, ia doua trefle cu impas, trage K sitaie caro. Apoi joaca o perdanta si mai bate din forta o levata de atu. SAPTE levate. Daca Est-Vest joaca pe cupa, Nord-Sud pot castiga 4 levate pe minore si un tai de caro, dar dupa asta Est-Vest castiga totul exceptand A. Sapte levate si aici. Alt exemplu:

Inca o data levatele sunt 7-7. Pe pica, Sud castiga doua levate in fiecare culoare cu exceptia treflei, unde castiga doar una. Pe cupa, Vest castiga o levate de caro si cate doua in fiecare din cele 3 culori.

E important de stiut ca asta nu e o regula si uneori partea cu 6 atuuri ia mai multe levate decat cea cu 7. Dar in medie 7 la 7 pare cea mai probabila impartire..

Acum vom face o mica, dar importanta schimbare in ultima dona. Luam una din treflele mici de pe Nord-Sud si o schimbam cu una din picile mici de pe Est-West, 3 pentru 4. Atunci, dona ar arata asa:

Daca priviti mai atent, veti vedea ca cele 8 levate sunt acolo, corect. Aceleasi 7 levate ca si mai devreme, dar a 8-a levata vine dintr-un tai de trefla pe mort..

Dar Est-Vestul? Ei scapa de o perdanta de pica, dar primesc in schimb o perdanata de trefla. Afecteaza aceasta schimbare potentialul lor de levate intr-un contract pe cupa? Insinctiv, raspunsul dvs. ar fi nu. Si desigur acesta este raspunsul corect cel mai frecvent. Asa este si aici. Acum apararea nu mai are o levata tarzie de pica, dar daca joaca doua ture de trefla la inceput, un tai de trefla este a sasea levata a flancului. Deci tot 7 levate pentru Est-Vest intr-un contract pe cupa. Sa facem o ultima schimbare pe ultimul exemplu (3).Vest primeste 4 in schimbul 3. Atunci, dona ar arata asa:

La un contract pe pica, apararea obtine un tai de caro, ,dar cum acest tai se face cu o levata de atu, nu se schimba nimic. Tot opt levate.

Schimband o perdanta pe o castigatoare, Est-Vest castiga opt levate intr-un contract de cupa (si numai lipsa de veniri in mana Estului ii opreste de la o levata suplimentara).

Cand Jean-René Vernes a publicat in 1969 faimosul sau articol The Law of Total Tricks, in revista The Bridge World , teoria sa revolutionara a fost un rezultat al analizelor statistice, bazata pe un numar mare de done jucate la campionatele mondiale. El a remarcat ca numarul total de levate ,exemplu nr. maxim de levate pe care Nord-Sud le pot face in cel mai bun atu adunat cu numarul de levate pe care Est-Vest le pot face in al lor, tinde sa fie egal cu numarul total de atuuri, exemplu suma numarului de carti detinut de Nord -Sud in cel mai bun atu adunat cu nr. De carti detinut de Est-Vest in atuul lor. Oricum el nu a incercat niciodata sa determine de ce se intampla asa. Si cand Larry Cohen a publicat cele doua carti ale sale despre Legea Levatelor Totale cu peste 20 de ani mai tarziu – “To Bid or Not to Bid” si “Following the Law”, nici el nu a facut-o.

Acum cateva luni, cand imi aduceam fata de la scoala, am realizat ca am gasit ceea ce cautase Vernes - dovada.

Asa cum am aratat in acest articol, rationamnetul meu este simplu si oricine il poate urmari. El porneste de la batalia pentru levata impara (a-13-a) pe cea mai plata dona posibila, si se termina cu faptul ca daca schimbati o perdanata cu o castigatoare, atunci veti obtine o levata suplimentara. Si asta e tot.

Daca este valid, ,si eu cred ca este, acest rationament demonstreaza doua lucruri:

Doi – Legea este un lucru trivial, in sensul ca ea nu ne spune ceva ce noi nu stiam dinainte.

Dar cel important lucru este ca avem o baza pentru o explorare ulterioara. Mai sunt multe intrebari care necesita raspunsuri de incredere. Acum, vom fi in stare sa le obtinem”. (va urma)